Blog

– Obiecția lui Ulea Spătarul, care zice vloggerul Orestes Bogza că i s-a arătat în somn la foișorul ghizdavian de pe valea Râului Negru, este cât se poate de solidă, Damiane, și nu putem întreține un comerț spiritual, în armonie prestabilită cu economia funcțională de piață, dacă ne derobăm de imperativul judecății, prostituându-ne pe toate părțile, ca niște decrepite Dirnee, care o fac numai pentru că fiecare se recunoaște pe sine ca amărâtă în atributul latin parva, de unde s-a tras și arhaicul pârvă pentru fimeia care nu e de-o singură casă. Masa critică de la care se autoîntreține reacția în lanț culturală a fost calculată, după cum se știe, de către filfizonul simbolist Dinicu Ghizdavu, pe baza unor parametri indisolubil legați de românii regali, care încă aveau cu ce să se alcoolizeze natural, după ce străinii au implementat în această țară creștină urâtul obicei. Or, după ce după Războiul Genial (23 august 1944 – 9 septembrie 1944), prin care Regele Mihai Întâiul Viteazul a legat sărbătoarea noastră națională bolșevică de a fraților bulgari, care i-au răpit lui Marius Balcicul Reginei sale Maria și Ecreneul amantei sale Aura Done-Lecca, trecut-au peste acești vajnici latini și se vor mai perinda ca numărați de pe Muntele Conic, niște anișori buni, bunișori sau bunicei, 21 sub Dej, 24 sub Cea și, logic, posibili 27 sub Yl, căci nu văz de ce s-ar mai schimba rația dacă din sondaje reiese că ne îndreptăm spre o direcție bună, bunișoară, bunicică, tragicul sterilității venind de acolo că, în urma secătuirii sufletelor prin brutale metode extractive stahanaviste, noi va trebui vremielnic, Damiane, să regresăm de la o cultură intensivă la o cultură extensivă, net diferită de cum se practica, în concluzie, înainte… Concluzia că Republica trebuie să ne fie nu Regat, ci Imperiu! Doar așa, ca Mare Putere, ca posibil Imperiu Romănesc, vom fi și noi românii respectați și temuți, pe această planietă acaparată de toate jigodiile!
Era toamnă unanim recunoscută de către comunitatea internațională, pe baza unor argumente irefutabile, deși respingătoare, cum ar fi că doar nu vreți un al treilea război mondial, Războiul Postmodernist, între națiuni uriașe, nu numai aliate, ci și unite! Ciiine, mă? VOI! Galițieni și angkorieni, rase indecise cărora libertatea nu le va aduce decât obligația de a opta, pe bază de presiune promorțională, pentru diferite solduri, iar umiditatea era tulburătoare în așa hal încât Muntele Conic, cu preotul Damian cu tot, se pierdea ca măgarul în ceață sau ca Berghoful în pâcla artificială când se anunțaaa aviație AA, iar Eva Braun profita să facă sex cu Marele Führer, pentru țară, pentru Reich, pentru Marea Germanie, cum citise ca moașă pensionară Marița lui Rică, zisă rebotezată de rude Marijana (Jana) după preuteasa Mirjana a teologului Atanasie din Grant, pe care Rică, șofer, l-a servit c-un camion de lemne, da, într-un bestseller pentru gloatele occidentale, încât avea pretenția ridicolă că se pricepe lubric la Războiul Existențialist, și, prin urmare, ca urmărire generală, all-inclusiv, la cel mai expresionist în expresii murdare, neromânești, de să participe la concursuri de intelectuali sau să dea răspuns competent la sondajele de opinie, că cum îi zicea Herr Wolf la feblețea lui de-i manipula la discreție discreția, Patscherl, adică Răsfățata patronului, cum și-a luat heteronimul infect și cel mai mare răsfățat al lui Regretatul, trădătorul Pacepa, înțelese Țyuchel din presa securistă liberă.
– Dar, tovarășe colonel (Ivan Enache), a raportat scurt tânărul și frumosul căpitan de informații și boli interne Țyuchel Adriano, sintetizând din zborul lui Gagarin că viitorul e al informațiilor externe, spionând personal, ca budist Tsyu Kill A, la Macao, Hong Kongul, pare leit EVIDENTĂ asemănarea dintre aceste două autobiografii de Război Sfânt, adică tendința reacționară de a ne aburi, de a ne înșela vigilența, de a ne băga în ceață în această eră cosmică abia desțelenită de oamenii sovietici, prin prietenia dintre popoarele URSS în vidul interstelar!
– Este! monologa parcă singur în familie intelectualul de informații unchiul Jan, deja proprietar Enache al Atelierului Amedeo Modigliani, pentru care întreaga populație mai mult fesenistă a patriei va plăti despăgubiri dintre cele mai grele longevivului trădător Marius Ghizdavu. Este fără doar și poate aici câte un indiciu că cei doi dușmani ai poporului, urmăriți cu poporul și pentru popor, atât pe teritoriul de basm al URSS, cât și pe teritoriul de legătură și baladă și furgăseală al Republicii Populare Române, atât înainte de Congresul al XV-lea din 22-25 decembrie 1989, cât și după. Ei se folosesc vădit de aceeași legendă, nu pentru a înșela, ci pentru a, îââî! A PROVOCA vigilența organelor noastre, bazându-se și pe teza antropologului nazist, progresist deoarece pe urmele, hm, masonului Hasdeu, a studiat la Harkovul încă țarist, Doktor Lecca, că care are creier, îl are azi mai mic decât l-ar fi avut într-o Românie ideală, populată numai de români puri, după ce toate minoritățile de alt sânge ar fi fost concentrate în lagăre de muncă pe malul Donului, care astfel ar deveni o fâșie industrializată, cum cunoaștem Pridnistrovia cea concepută de Hârrciogan Magnificul!